Daca esti blogger, tre’ sa scrii. Asa’i?!… Asa’i! Da’ ce faci atunci cand, cu tot chinu’ de a gasi inspiratia necesara pentru a scrie niste aberatii, creierul se incapataneaza sa’ti furnizeze subiectul urmatorului articol?! Intri in panica?! Te gandesti ca daca nu scrii lumea nu te mai viziteaza?! Te apuci sa rasfoiesti online’ul si sa cauti un subiect?! Furi subiecte de pe alte bloguri?! Sau, pur si simplu, iti vezi de soarta ta, de ziua ta, de cheful tau?!
Iata ce raspund eu acestei provocari. Cand am ce scrie, cand simt nevoia sa transmit ceva, o fac. Cand nu, imi vad de treaba. Decat sa scriu tampenii si sa’mi pun pe fuga cei 5 vizitatori fideli, mai bine tac. Pentru ce sa scriu ceva daca n’am chef, sau n’am inspiratie?! Blogul meu nu e un job. E mai mult un hobby. E ceva personal, un loc numai al meu in care pot spune ce vreau eu si, mai ales, cand vreau eu. Si vreau sa fie macar 99% original, cu ideile mele, parerile mele si intamplarile mele. Nu vreau sa ma confund cu nimeni, nu sunt in competitie cu nimeni.
Si iata cum din nimic am facut un scurt articol. Nu vroiam sa spun decat ca nu am chef azi. Asa, pur si simplu. De cand m’am trezit sunt somnoros si lipsit de orice chef. Dar a iesit un articol micut. Si iata ca am reusit.
