Au trecut şi sărbătorile de iarnă. Mi-ar fi plăcut să fie mai lungă vacanţa, dar mă mulţumesc şi cu atât. Nu voi povesti despre ce am făcut eu de sărbători, pentru că nu am făcut nimic ieşit din comun. Am stat cu Raluca, normal, şi am lenevit, am mâncat, am lenevit… ne-am încărcat bateriile şi ne-am plimbat. Am păşit împreună în noul an, cu speranţa unui an mult mai bun.
Ce mă amuză însă sunt subiectele de ştiri de după sărbători. Ştiţi voi, cele care ţin prima pagină a ziarelor, sau primele minute ale jurnalelor de la televizor. Şi ce aflăm noi, an de an, din aceste ştiri?! Aflăm aşa… că o grămadă de români au ajuns la urgenţe în comă alcoolică, ori pentru că au mâncat ca proştii. Păi da, că românul posteşte, că e cre(ş)tin. Românul posteşte doar de ochii lumii, că aşa e trendy. Puţini mai sunt cei cu adevărat credincioşi, cei care ţin la obiceiurile şi regulile bisericeşti. Mai aflăm şi că nişte români şi-au rupt o mână sau un picior pe gheaţă, sau, de ce nu, că au rămas fără ochi, fără degete de la pocnitori. Şi nu e vorba de pocnitorile de pe centură.
Mai sunt unele ştiri din care aflăm câţi au murit în accidente auto pentru că se găsesc nişte români inteligenţi care să iasă pe şosele cu rachiul în sânge. Sau, pardon. Cu sânge în rachiu. Tot inteligenţii aştia posedaţi de rachiu devin vedetele ştirilor după ce se bat ca proştii, de la băutură, normal, sau după ce se trezesc că e mai cool să violezi o babă de sărbători.
De atât suntem în stare… Să fim vedete. Să fim subiecte de ştiri macabre. An de an acelaşi lucru. Nimic nou, nimic deosebit. Mergem mai departe pe acelaşi tipar. Şi culmea e că, pe an ce trece, dispar vechile obiceiuri de iarnă. Lipsesc găştile de colindători care îţi încântau auzul cu cântecele lor, lipsesc găştile de mascaţi care îţi încântau vederea cu dansurile lor. Da, încep să lipsească datinile străbune, datini care ne defineau, într-un fel, ca ţară. Dar cred că e tot din cauza crizei economice, sau a celei politice. Sau daca nu e niciuna dintre astea, sigur e din cauza schimbărilor climatice.
Aţi înţeles ceva din ce am scris?!
