S’a dus azi scumpa mea Raluca la Policlinica sa’si elibereze o adeverinta care sa adevereasca ca e sanatoasa din toate punctele de vedere. Are nevoie de adeverinta respectiva pentru a se inscrie la Ordinul Asisitentilor. Trecand peste birocratie, ca suntem obisnuiti cu ea, si peste statul la cozile interminabile de la usile medicilor, ajungem la partea ciudata a povestirii.
Ajunsa la medicul generalist (ala de pe interne, sau cum se denumeste el), Raluca are parte de o mica surpriza. Doctorul ia foaia respectiva, o semneaza si o stampileaza cum ca e sanatoasa si apta, dupa care, senin, i’o inmaneaza. Raluca, politicoasa si cu cei sapte ani de acasa, multumeste frumos, putin mirata, si da sa plece. In acel moment doctorul pune o intrebare miraculoasa: “suferiti de vreo boala ceva?!”.
Eh?! Nu’i asa ca avem un sistem medical beton?! Nu’i asa ca avem cadre medicale care’si dau tot interesul?! Cum dreaq sa intrebi daca sufera de o boala dupa ce ai semnat si stampilat adeverinta?! Oare nu e normal si firesc sa pui aceste intrebari inainte?! Nu’i normal si firesc sa te interesezi de trecutul medical al omului inainte de a’l declara perfect sanatos?! Hai, in cazul Ralucai nu e nicio problema, pentru ca ea nu sufera de nimic. Si nici in trecut nu a avut parte de nu stiu ce fel de boli ciudate sau periculoase. Dar doctorul de unde stie asta daca nu intreaba?!
Si asta mi’a adus aminte de momentul cand am facut eu “controlul” medical pentru permisul de conducere, iar doctorul de la neuro m’a intrebat, foarte sec, in timp ce ma declara apt, daca m’am lovit vreodata la cap si daca am ameteli. Atat! Niciun control mai amanuntit, nicio alta intrebare. Si atunci, de ce ne mai miram ca sunt atatia oameni “apti” in Romania?!
Romania, te iubesc!
