Nu, nu e vorba de un santier obisnuit, unde se construieste o cladire ceva. E vorba de Suceava… Un oras santier. Oras ce se afla in plina reabilitare termica, reabilitare ce’ar trebui sa ne aduca confort. Dar, pentru ca traim in Romania, pana la acel confort avem asa: nervi, stres, dureri de cap, timpi pierduti, bani pierduti, mizerie… Pana cand se vor termina lucrarile vom avea multe de infruntat. Se lucreaza total haotic, fara a se tine cont de ceva. In loc sa inceapa lucrarile sistematic, pe anumite strazi sau zone, s’a ajuns sa se lucreze cam in tot orasul. Nu mai ai variante de ocolire, iar strazile ce nu sunt afectate de lucrari sunt sufocate de traficul lent si greoi.
Ca pieton e putin mai simplu. Ajungi din punctul A in punctul B repede. Pacat ca tre’ sa sarim peste santuri, tevi, gauri, balti si noroaie… In rest e acceptabil.
Ca sofer… Ai pus’o. Un drum pe care’l faceai in conditii normale in 5 minute, acum il faci in 30-40. Si asta daca ai noroc. Si nu exagerez deloc. Centrul orasului este blocat, ca si multe alte strazi importante din oras. Transportul in comun este dat peste cap, traseele fiind refacute, iar el, la randul sau, da peste cap traficul. Strazile pe care se mai poate circula, unde nu se efectueaza (inca) lucrari, nu pot face fata numarului mare de masini. Asa ca, daca vrei sa traversezi orasul, ai nevoie de multa rabdare, nervi de fier, benzina/motorina cat pentru 100km, un sandwish, apa minerala si un pachet de tigari. Asa te poti porni la drum. Altfel… Ahh… Sa nu uit… Tre’ sa fi la curent si cu ultimele injuraturi, sa nu ratezi nimic din arborele genealogic.
Asa ca, dragi soferi, un drum bun va doresc. Si va astept la iarna, printre gropi si alte cele.
